{"id":10845,"date":"2016-10-27T16:29:44","date_gmt":"2016-10-27T13:29:44","guid":{"rendered":"https:\/\/www.synevo.ro\/informatii-medicale\/cariotipul-din-maduva-osoasa\/"},"modified":"2020-09-04T14:09:34","modified_gmt":"2020-09-04T11:09:34","slug":"cariotipul-din-maduva-osoasa","status":"publish","type":"synevo_medical","link":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/informatii-medicale\/cariotipul-din-maduva-osoasa\/","title":{"rendered":"Cariotipul din m\u0103duva osoas\u0103"},"content":{"rendered":"
Cariotipul din m\u0103duva osoas\u0103 \u0219i detectarea modific\u0103rilor <\/h2>
Pentru detectarea modific\u0103rilor cromozomiale asociate cu cancerele hematologice, sursa optim\u0103 de celule este m\u0103duva osoas\u0103. <\/p>
\n
\n \n
\n
\n
\n \n <\/div>\n
Cariotipul din m\u0103duva osoas\u0103<\/div>\n <\/div>\n
Cariotipul din m\u0103duva osoas\u0103 a devenit \u00een ultimii ani una dintre metodele de elec\u021bie \u00een identificarea unor boli hematologice maligne (leucemii, afec\u021biuni mieloproliferative \u0219i limfoproliferative, sindroame mielodisplazice).<\/p>\n<\/div>\n \n <\/div>\n \n \n <\/div>\n<\/div>
Cariotipul din m\u0103duva osoas\u0103<\/h3>
stabilirea intr\u0103rii \u00een remisiune a bolii<\/li>
stabilirea prognosticului bolii<\/li>
diagnosticul altor afec\u021biuni hematologice (sindroame mieloproliferative, afec\u021biuni limfoproliferative, sindroame mielodisplazice)<\/li>
stabilirea terapiei pacien\u021bilor cu leucemie<\/li>
diagnosticul leucemiilor<\/li><\/ul>
Dintre afec\u021biunile hematologice vizibile prin cariotipul din m\u0103duva osoas\u0103 cele mai frecvent \u00eent\u00e2lnite \u00een popula\u021bia general\u0103 sunt:<\/p>
Modific\u0103rile cromozomiale<\/strong> observate \u00een urma cariotipului \u00een cazul acestor procese patologice sunt variate, multiple \u0219i intereseaz\u0103 majoritatea cromozomilor umani: transloca\u021bii<\/strong>, inversii<\/strong>, duplica\u021bii<\/strong>, trisomii<\/strong>, monosomii<\/strong>, dele\u021bii<\/strong>, izocromozomi, cromozomi inelari<\/strong>, \u0219.a.<\/p>
Leucemia mieloid\u0103 acut\u0103 (LMA)<\/h4>
LMA este caracterizat\u0103 prin proliferarea anormal\u0103 a mieloblastilor. Aceast\u0103 afec\u021b<\/strong>iune mai este denumit\u0103 \u0219i leucemie mieloblastic\u0103 acut\u0103, leucemie granulomatoas\u0103 acut\u0103 sau leucemie non-limfocitar\u0103 acut\u0103. Cele mai frecvente modific\u0103ri cromozomiale asociate acestei patologii sunt observate la nivelul cromozomilor umani 16, 3, 11, 22, 6, 8, 9, 5, 7 (genele ETO\/RUNX1, AML1\/RUNX1T1, KMT2A\/MLL, CBFB, MYH1, MYH11, EV11, PML, RARA, \u0219.a).. Detectarea anomaliilor cromozomiale la pacien\u021bii cu LMA<\/strong> permite selec\u021bia acestora \u0219i stabilirea unor grupe de risc \u00een func\u021bie de tipul modific\u0103rii \u0219i cromozomul implicat. Transloca\u021biile \u00eentre cromozomii 8 \u0219i 21 \u2013 t(8;21) \u2013 \u0219i 15 \u0219i 17 \u2013 t(15;17) \u0219i inversiile la nivelul cromozomului 16 \u2013 inv(16) \u2013 sunt indicatoare ale unui prognostic semnificativ mai bun la persoanele cu LMA. Monosomiile totale sau par\u021biale ale cromozomilor 5 \u0219i 7 (7-, 5-, 7q-, 5q-), precum \u0219i modific\u0103ri la nivelul bra\u021bului lung al cromozomului 3 \u2013 abn(3q) \u2013 sunt corelate evolu\u021biei negative a bolii precum \u0219i unei durate de via\u021b\u0103 mai scurte.<\/p>
Leucemia mieloid\u0103 cronic\u0103 (LMC)<\/h4>
LMC <\/strong>a fost prima afec\u021biune malign\u0103 hematologic\u0103 identificat\u0103 a fi asociat\u0103 cu anomalii cromozomiale. Din punct de vedere clinic, LMC este caracterizat\u0103 prin proliferarea anormal\u0103 a celulelor granulocitare ca urmare a transform\u0103rii maligne a unor celule stem pluripotente. Modificarea cromozomial\u0103 observat\u0103 la pacien\u021bii cu LMC este transloca\u021bia reciproc\u0103 produs\u0103 \u00eentre bra\u021bele lungi ale cromozomilor 9 \u0219i 22 \u2013 t(9;22)(q34;q11) \u2013 cu formarea cromozomului derivativ denumit cromozomul Philadelphia (Ph). Prezen\u021ba Ph este definitorie pentru diagnosticul de LMC \u0219i pacien\u021bii cu simptomatologie LMC dar f\u0103r\u0103 Ph ar trebui verifica\u021bi pentru o alt\u0103 modificare mieloproliferativ\u0103 sau sindrom mielodisplazic. Exist\u0103 variante ale transloca\u021biei Ph (diferite alte puncte de ruptur\u0103 sau loca\u021bii cromozomiale), \u00eens\u0103 doar la un procent mic de cazuri (5-10%).<\/p>
SMD<\/strong> reprezint\u0103 un grup de afec\u021biuni la nivelul celulelor stem hepatopoietice caracterizate prin hematopoeza ineficient\u0103 \u0219i risc crescut de transformare \u00een LMA.<\/p>
Pentru confirmarea diagnosticului clinic de SMD, sunt importante analiza unui aspirat din m\u0103duva osoas\u0103 \u0219i analiza cromozomial\u0103 din m\u0103duv\u0103. Eventualele anomalii citogenetice reprezint\u0103 un indicator pentru riscul de dezvoltare a LMA.<\/p>
Printre modific\u0103rile cromozomiale observate la pacien\u021bii cu SMD, cele mai frecvente sunt monosomiile par\u021biale 5q, 7q, 20q (dele\u021bii 5q \/ 7q \/ 20q \u2013 lipsa bra\u021bului lung) sau prezen\u021ba unor rearanjamente cromozomiale complexe (modific\u0103ri la nivelul mai multor cromozomi).<\/p>
Leucemia limfocitar\u0103 acut\u0103 (LLA)<\/h4>
Transformarea malign\u0103 a unor celule stem hematopoietice nediferen\u021biate sau par\u021bial diferen\u021biat\u0103 determin\u0103 producerea LLA \u0219i LMA.<\/p>
\u00cen cazul LLA, cel pu\u021bin 2\/3 dintre pacien\u021bi prezint\u0103 modific\u0103ri cromozomiale, \u00een timp ce p\u00e2n\u0103 la 90% dintre copiii diagnostica\u021bi eviden\u021biaz\u0103 anomalii citogenetice.<\/p>
Cele mai frecvente modific\u0103ri cromozomiale observate la pacien\u021bii cu LLA sunt transloca\u021biile reciproce \u00eentre cromozomii 8 \u0219i 21 \u2013 t(8;21) \u2013 respectiv 15 \u0219i 17 \u2013 t(15;17) \u2013 precum \u0219i inversii la nivelul cromozomului 16 \u2013 inv(16). Alte anomalii citogenetice sunt monosomia par\u021bial\u0103 5q \u2013 del(5q), dele\u021bii la nivelul bra\u021bului lung al cromozomului 9 \u2013 del(9p), precum \u0219i alte transloca\u021bii reciproce \u2013 t(8;14), t(1;19) (gene de fuziune IGH\/MYC, PBX\/E2A-TCF3), \u0219.a.<\/p>
Transloca\u021bia t(9;22) (gena de fuziune BCR\/ABL) este de asemenea una dintre modific\u0103rile prezente la pacien\u021bii cu LLA.<\/p>
LLC<\/strong> este cea mai frecvent\u0103 form\u0103 de leucemie la popula\u021bia caucazian\u0103, cu simptomatologie variabil\u0103, de la cazuri neutre p\u00e2n\u0103 la variante severe \u0219i agresive de boal\u0103 cu evolu\u021bie rapid\u0103.<\/p>
Cea mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 modificare genetic\u0103 la pacien\u021bii cu LLC (peste 50% din cazuri) este dele\u021bia del(13q14) de la nivelul bra\u021bului lung al cromozomului 14, cu afectarea genei RB1.<\/p>
\n
\n \n
\n
\n
\n \n <\/div>\n
Trisomia 12<\/div>\n <\/div>\n
Trisomia cromozomului 12 este de asemenea una dintre anomaliile genetice comune (10-20% din cazuri). De multe ori trisomia este singura modificare observat\u0103 la pacien\u021bii cu LLC, \u00eens\u0103 deseori poate fi \u00eenso\u021bit\u0103 \u0219i de alte abera\u021bii cromozomiale (trisomii 18, 19, dele\u021bii 13q, 14q, 11q, 17p, transloca\u021bii incluz\u00e2nd gena IGH, \u0219.a.).<\/p>\n<\/div>\n \n <\/div>\n \n \n <\/div>\n<\/div>
Alte anomalii cromozomiale identificate la pacien\u021bii cu LLC sunt dele\u021bia par\u021bial\u0103 a bra\u021bului scurt al cromozomului 17 \u2013 del(17p), cu alterarea genei p53 \u2013 precum \u0219i transloca\u021bii continu\u00e2nd gena IGH \u2013 t(11;14), t(14;19), gene de fuziune CCND1\/IGH \u0219i respectiv BCL3\/IGH. Inversii la nivelul bra\u021bului lung al cromozomului 14 \u2013 del(14q23.1) \u2013 sunt de asemenea considerate a fi implicate \u00een LLC.<\/p>
Limfoame<\/h3>
Limfomul HODGKIN (LH)<\/h4>
LH<\/strong> este una dintre cele mai frecvente forme de cancer limfatic la nivel mondial, caracterizat printre altele prin hepatosplenomegalie, sc\u0103dere brusc\u0103 \u00een greutate, prurit, stare pre-febril\u0103, fatigabilitate, dureri lombare, transpira\u021bii nocturne, sindrom nefrotic, etc. P\u00e2n\u0103 la 50% dintre cazurile de LH sunt produse de virusul Epstein-Barr, exist\u00e2nd \u0219i o form\u0103 imunodeficitar\u0103 a afec\u021biunii la pacien\u021bii cu HIV\/SIDA.<\/p>
Din punct de vedere molecular exist\u0103 o serie de modific\u0103ri genice care pot determina producerea LH, cum ar fi muta\u021bii la nivelul genelor membre ale c\u0103ilor de semnalizare NF-KB \u0219i JAK\/STAT (NFKB1A, NFKB1E, ANFAIP3, SOCS1, REL, JAK2, CD95, TP53.<\/p>
Din punct de vedere citogenetic, anomaliile cromozomiale observate mai frecvent la pacien\u021bii cu LH au fost modific\u0103ri structurale la nivelul cromozomilor 1 \u0219i 11, monosomii par\u021biale 6q \u0219i 7q \u2013 del(6q) \/ del(7q), duplica\u021bii la nivelul bra\u021bului lung al cromozomului 14 \u2013 dup(14q), precum \u0219i trisomii ale cromozomilor 3 sau 7. Transloca\u021bii incluz\u00e2nd gena BCL3 (loca\u021bie cromozomial\u0103 19q13.32), precum \u0219i modific\u0103ri con\u021bin\u00e2nd regiunea 4q25-q28 au fost de asemenea, raportate la unii dintre pacien\u021bi.<\/p>
Limfoame NON-HODGKIN (LNH)<\/h4>
Limfoamele non-Hodgkin <\/strong>reprezint\u0103 un grup de afec\u021biuni maligne produse de agen\u021bi infec\u021bio\u0219i, factori de mediu, imunosupresie, inflama\u021bie cronic\u0103 sau rearanjamente cromozomiale.<\/p>
Anomaliile citogenetice cele mai frecvent \u00eent\u00e2lnite la pacien\u021bii cu LNH sunt modific\u0103ri structurale care includ regiunea cromozomial\u0103 14q32 (gena IGH), cum sunt transloca\u021biile reciproce t(14;18)(q32;q21) \u0219i t(8;14)(q24;q32), cu formarea genelor de fuziune BCL2\/IGH, respectiv cMYC\/IGH. Alte abera\u021bii cromozomiale raportate la ace\u0219ti pacien\u021bi sunt monosomia par\u021bial\u0103 6q \u2013 del(6q), izocromozomul 17 \u2013 i(17q), trisomii ale cromozomilor 3, 7, 12, 18 sau 21, duplica\u021bii la nivelul bra\u021belor scurte ale cromozomilor 2 \u0219i 3 \u2013 dup(2p), dup(3p), precum \u0219i modific\u0103ri structurale la nivelul cromozomului 17 (ultimele fiind predictive pentru o evolu\u021bie agresiv\u0103 a bolii).<\/p>
Limfomul BURKITT (LB)<\/h4>
LB este o form\u0103 de limfoame non-Hodgkin cu celule B care apare \u00een special la copii \u0219i tineri. Dintre cele 3 tipuri de LB (sporadic, endemic \u0219i imunodeficitar\u0103), tipul sporadic este cel identificat la nivelul popula\u021biei generale (cel endemic fiind determinat de virusul Epstein-Barr \u00een special la popula\u021bia african\u0103 \u0219i cel imunodeficitar fiind prezent la pacien\u021bii cu HIV\/SIDA). LB este o afec\u021biune extrem de agresiv\u0103 care poate afecta sistemul nervos central, m\u0103duva osoas\u0103, mezenterul, vezica urinar\u0103, rinichii, ovarele \u0219i alte organe.<\/p>
Modificarea citogenetic\u0103 definitorie pentru LB (identificat\u0103 \u00een 60-70% dintre cazuri) este transloca\u021bia reciproc\u0103 bra\u021bele lungi ale cromozomilor 8 \u0219i 14 \u2013 t(8;14)(q24;q32), cu formarea genei de fuziune IGH-cMYC \u2013 denumit\u0103 \u0219i transloca\u021bia Burkitt. Aceast\u0103 abera\u021bie cromozomial\u0103 este sinonim\u0103 cu o evolu\u021bie agresiv\u0103 a afec\u021biunii.<\/p>
Alte transloca\u021bii reciproce care intereseaz\u0103 regiunea cromozomial\u0103 8q24 (gena cMYC) \u2013 t(8;22)(q24;q11) \u0219i t(2;8)(p12;q24), gene de fuziune IGL\/cMYC, respectiv (IGK\/cMYC) \u2013 sunt considera\u021bii variate ale transloca\u021biei Burkitt.<\/p>
La un numar mic de cazuri au fost observate duplica\u021bii la nivelul bra\u021bului lung al cromozomului 1 (1q21-q25).<\/p>
<\/figure><\/div>
Modific\u0103ri genetice observate la pacien\u021bii cu diferite tipuri de afec\u021biuni hematologoice maligne<\/em><\/p>
Etichetarea recipientelor:<\/strong> se face cu etichet\u0103 alb\u0103, pe care este notat cel pu\u021bin barcode-ul.<\/p>
Transportul probelor:<\/strong> Transportul se efectueaz\u0103 cu respectarea condi\u021biilor de stabilitate a probei: la 20-25<\/em>0<\/sup>C maxim 24 ore<\/em> din momentul recolt\u0103rii probei p\u00e2n\u0103 la intrarea acesteia \u00een lucru.<\/p>
Condi\u021bii de prelucrare \u0219i p\u0103strare a probelor biologice p\u00e2n\u0103 la examinare:<\/strong><\/p>
Omogenizarea probei dup\u0103 recoltare \u0219i p\u0103strarea p\u00e2n\u0103 la \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bare: la 18-250<\/sup>C maxim 24 ore<\/em> din momentul recolt\u0103rii probei p\u00e2n\u0103 la intrarea acesteia \u00een lucru.<\/p>
Volumul minim necesar:<\/strong> 3 ml maduv\u0103 osoas\u0103.<\/p>
Criterii de respingere a probei:<\/strong> recoltare pe vacutainer incorect; volum insuficient; probe recoltate mai mult de 3 zile; coagulate.<\/p>
Preg\u0103tirea pacientului:<\/strong> pacientul s\u0103 nu fi urmat tratament cu antibiotic sau s\u0103 nu fi efectuat radiografii \u00een luna anterioar\u0103 recolt\u0103rii.<\/p>
Prelucrarea necesar\u0103 dup\u0103 recoltare: <\/strong>omogenizarea probei. Proba se pune \u00een lucru c\u00e2t mai repede; dac\u0103 acest lucru nu este posibil, proba se stocheaz\u0103 la 20-25\u00b0C maxim 24 de ore.<\/p>
Recipient de recoltare:<\/strong> recipient cu heparin\u0103 sodic\u0103.<\/p>
Bibliografie<\/strong><\/p>
Cytogenetics in oncology: From hematologic malignancies to solid tumors. Fransiska Hardi, Aru W. Sudoyo. Med J Indones 2009; 18(1):69-75.<\/li>
Molecular cytogenetic markers related to prognosis in hematological malignancies. Zhong Chen. World J Pediatr 2006; 2(4):252-259.<\/li>
Acute myeloid leukemia genetics. Risk stratification and implications for therapy. M.L.Wang, N.G. Bailey. Arch Pathol Lab Med 2015; 139:1215-1223.<\/li>
![\"-\"](\"https:\/\/old.synevo.md\/wp-content\/themes\/synevo-sage\/resources\/assets\/images\/icons\/icon-diagnostics.svg\"){kind=icon}
\n <\/div>\n ![\"-\"](\"https:\/\/old.synevo.md\/wp-content\/themes\/synevo-sage\/resources\/assets\/images\/icons\/icon-microbe-4.png\")
\n <\/div>\n Afec\u021biuni hematologice<\/div>\n <\/div>\n ![\"asd\"](\"\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/asd.png\")
<\/figure><\/div>![\"2\"](\"\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/2.jpg\")
<\/figure><\/div>![\"-\"](\"https:\/\/old.synevo.md\/wp-content\/themes\/synevo-sage\/resources\/assets\/images\/icons\/icon-microbe-5.png\")
\n <\/div>\n Trisomia 12<\/div>\n <\/div>\n ![\"-\"](\"\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/tabel-1.jpg\")
<\/figure><\/div>