{"id":10422,"date":"2007-12-14T12:56:08","date_gmt":"2007-12-14T09:56:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.synevo.ro\/afectiuni\/profil-infectii-orl\/"},"modified":"2020-07-10T12:55:16","modified_gmt":"2020-07-10T09:55:16","slug":"profil-infectii-orl","status":"publish","type":"synevo_diseases","link":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/afectiuni\/profil-infectii-orl\/","title":{"rendered":"Profil infec\u0163ii ORL"},"content":{"rendered":"

Tractul respirator superior<\/strong> cuprinde fosele nazale, nazofaringele (cu cavit\u0103\u0163ile conecte: sinusurile paranazale \u015fi urechea medie), orofaringele \u015fi laringele superior.
Lipsa barierelor anatomice distincte \u00eentre segmentele c\u0103ilor respiratorii superioare, permite propagarea infec\u0163iei prin continuitate, av\u00e2nd drept urmare \u00eentrep\u0103trunderea simptomatologiei clinice \u015fi frecvente complica\u0163ii prin afectarea urechii medii, a laringelui \u015fi chiar a c\u0103ilor respiratorii inferioare.<\/p>

Faringitele \u015fi tonsilitele<\/span><\/strong> sunt cele mai frecvente afec\u0163iuni ale tractului respirator superior pentru care pacientul se adreseaz\u0103 medicului \u015fi implicit laboratorului.1<\/sup>
Faringita, inflama\u021bia acut\u0103 a faringelui, este de obicei de origine viral\u0103, dar se poate datora \u015fi streptococului beta-hemolitic grup A, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae sau altor bacterii. Diferen\u0163ierea faringitelor virale de cele bacteriene numai pe baza examenului clinic este dificil\u0103. \u00cen ambele cazuri, mucoasa faringian\u0103 poate fi u\u015for congestionat\u0103 sau sever inflamat\u0103 \u015fi poate fi acoperit\u0103 de o membran\u0103 \u015fi de exudat, fiind \u00eenso\u0163it\u0103 de durere la degluti\u0163ie. Febra, adenopatia cervical\u0103 \u015fi leucocitoza sunt prezente at\u00e2t \u00een faringita viral\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een cea streptococic\u0103, dar pot fi mai accentuate \u00een cea de-a doua.2<\/sup><\/p>

Amigdalita (tonsilita)<\/span><\/strong>, inflama\u0163ia acut\u0103 a amigdalelor palatine, de obicei datorat\u0103 infec\u0163iei streptococice, mai rar infec\u0163iei virale, se caracterizeaz\u0103 clinic prin durere la degluti\u0163ie, frecvent iradiat\u0103 spre urechi.<\/p>

Copiii foarte mici pot s\u0103 nu acuze dureri, dar vor refuza s\u0103 m\u0103n\u00e2nce. Sunt frecvente febra \u00eenalt\u0103, alterarea st\u0103rii generale, durerea de cap \u015fi v\u0103rsaturile.<\/p>

Amigdalele<\/em> sunt edema\u0163iate \u015fi hiperemice. Poate fi prezent un exsudat purulent la nivelul criptelor \u015fi o membran\u0103 alb\u0103, sub\u0163ire, neconfluent\u0103, limitat\u0103 la nivelul amigdalelor, care se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 f\u00eer\u0103 s\u00e2ngerare.<\/p>

Diagnosticul diferen\u0163ial<\/strong> se face cu difteria, angina Vincent (\u201cgura de tran\u015fee\u201d) \u015fi mononucleoza infec\u0163ioas\u0103. \u00cen difterie membrana este gri-murdar, groas\u0103, rigid\u0103, s\u00e2ngereaz\u0103 dac\u0103 este \u00eendep\u0103rtat\u0103, iar frotiurile \u015fi culturile identific\u0103 Corynebacterium diphtheriae<\/em>. Angina Vincent, caracterizat\u0103 prin ulcere superficiale, dureroase, cu margini eritematoase, este produs\u0103 de un bacil fusiform \u015fi de o spirochet\u0103, care se pot observa pe frotiu. Amigdalele inflamate din mononucleoza infec\u0163ioas\u0103 sunt \u00een mod caracteristic asociate cu micropete\u015fii ale palatului moale, diagnosticul \u2013 vezi Profil mononucleoz\u0103 infectioas\u0103.3<\/sup><\/p>

Rinitele <\/strong><\/span>sunt cauzate cel mai adesea de virusuri (rhinovirusuri, adenovirusuri, virusuri gripale, paragripale, Coxsackie A) \u015fi rareori de bacterii. Examenul microbiologic al exsudatului nazofaringian este indicat pentru depistarea portajului de germeni patogeni \u00een c\u0103ile respiratorii superioare (este solicitat\u0103 \u015fi indicat\u0103 \u00een scopuri epidemiologice \u2013 ex. stabilirea sursei de infec\u0163ie, carantinarea purt\u0103torilor s\u0103n\u0103to\u015fi, lucr\u0103torii din industria alimentar\u0103).4<\/sup><\/p>

Otitele medii<\/strong><\/span> sunt mai frecvente la copiii \u00een v\u00e2rst\u0103 de 3 luni p\u00e2n\u0103 la 3 ani. Un rol important \u00een apari\u0163ia acestora \u00eel au afec\u0163iunile rinofaringelui care, prin congestia \u015fi edemul trompei lui Eustachio blocheaz\u0103 drenajul normal al cavit\u0103\u0163ii \u015fi eliminarea contaminan\u0163ilor ocazionali proveni\u0163i din microbiota local\u0103.1 <\/sup>La copii, amigdalitele \u015fi faringitele determin\u0103 apari\u0163ia otitelor medii prin propagarea inflama\u0163iei \u015fi infec\u0163iei, datorit\u0103 bean\u0163ei \u015fi pozi\u0163iei orizontale a trompei la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103. Vegeta\u0163iile adenoidiene determin\u0103 apari\u0163ia otitelor at\u00e2t pe cale mecanic\u0103 \u2013 prin volumul lor, c\u00e2t \u015fi pe cale inflamatorie, prin infec\u0163iile pe care le \u00eentre\u0163in.<\/p>

Etiologie<\/strong>:<\/strong> la nou-n\u0103scu\u0163i, enterobacilii gram negativi (\u00een special Escherichia coli) \u015fi Stafilococcus aureus, provoac\u0103 otita medie supurativ\u0103. Dup\u0103 perioada neonatal\u0103, E.coli provoac\u0103 rareori otita medie acut\u0103. La sugari \u015fi copii <14 ani, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, streptococii beta-hemolitici de grup A, Moraxella(Branhamella) catarrhalis \u015fi S.aureus sunt germenii responsabili. Otita medie viral\u0103 este frecvent complicat\u0103 de invazia secundar\u0103 a uneia din aceste bacterii. La >14 ani microorganismele implicate sunt S.pneumoniae, streptococii beta-hemolitici de grup A si S.aureus, mai pu\u0163in \u00eent\u00e2lnit H.influenzae.<\/p>

Clinic:<\/strong> prima acuz\u0103 este persisten\u0163a unei otalgii severe. Febra \u00eenalt\u0103, grea\u0163a, v\u0103rs\u0103turile \u015fi diareea pot ap\u0103rea la copii mici. O otoree hemoragic\u0103, apoi serosanguinolent\u0103 \u015fi \u00een cele din urm\u0103 purulent\u0103 poate urma perfora\u0163iei spontane a membranei timpanice.5<\/sup><\/p>

Teste disponibile \u00een laboratorul Synevo<\/strong>:<\/p><\/div>\n\n

\r\n
\r\n \r\n
\r\n
\r\n Antigen Streptococ betahemolitic grup A<\/a>\r\n
\r\n Pre\u021b:<\/span>\r\n 380.00 lei<\/span>\r\n <\/div>\r\n
\r\n
<\/div><\/a>\r\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Antistreptolizina O (ASLO)<\/a>\r\n
\r\n Pre\u021b:<\/span>\r\n 110 lei<\/span>\r\n <\/div>\r\n
\r\n
<\/div><\/a>\r\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Cultur\u0103 exsudat faringian (cu antibiogram\u0103 dup\u0103 caz)<\/a>\r\n
\r\n Pre\u021b:<\/span>\r\n 330 lei<\/span>\r\n <\/div>\r\n
\r\n
<\/div><\/a>\r\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Cultur\u0103 secre\u021bie nazal\u0103 (cu antibiogram\u0103 dup\u0103 caz)<\/a>\r\n
\r\n Pre\u021b:<\/span>\r\n 340 lei<\/span>\r\n <\/div>\r\n
\r\n
<\/div><\/a>\r\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Cultur\u0103 secre\u021bie auricular\u0103 (cu antibiogram\u0103 dup\u0103 caz)<\/a>\r\n
\r\n Pre\u021b:<\/span>\r\n 320 lei<\/span>\r\n <\/div>\r\n
\r\n
<\/div><\/a>\r\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n
\r\n Cultura si identificare fungi (cu antifungigrama dupa caz)<\/a>\r\n
\r\n Pre\u021b:<\/span>\r\n 300 lei<\/span>\r\n <\/div>\r\n
\r\n
<\/div><\/a>\r\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n <\/div>\r\n \r\n <\/div>\r\n<\/div>\r\n\r\n