Context clinic<\/strong> Boala Alzheimer<\/strong><\/a> (BA) este cea mai frecvent\u0103 cauz\u0103 de demen\u021b\u0103 la v\u00e2rstnici, reprezent\u00e2nd o afec\u021biune neurologic\u0103 degenerativ\u0103 progresiv\u0103, caracterizat\u0103 prin pierderea func\u021biei cognitive, tulbur\u0103ri de comportament \u0219i atrofie cerebral\u0103 difuz\u0103. \u00cen mod tipic, debutul are loc dup\u0103 v\u00e2rsta de 60-65 de ani, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u0219i forme precoce, cu manifestare \u00eenaintea acestei v\u00e2rste.<\/p>\n Aproximativ 25% dintre cazurile de boal\u0103 Alzheimer sunt familiale, iar dintre acestea, 95% prezint\u0103 un debut tardiv (subtipul 2). Formele cu debut precoce (subtipurile 1, 3 \u0219i 4) sunt rare, dar au o component\u0103 genetic\u0103 semnificativ\u0103. Un caz particular este reprezentat de pacien\u021bii cu sindrom Down, la care, dup\u0103 v\u00e2rsta de 40 de ani, boala apare aproape invariabil, din cauza trisomiei cromozomului 21, care include gena responsabil\u0103 pentru producerea proteinei precursoare a \u03b2-amiloidului.<\/p>\n Clinic, boala debuteaz\u0103 insidios, cu tulbur\u0103ri u\u0219oare de memorie, confuzie \u0219i dificult\u0103\u021bi \u00een luarea deciziilor, evolu\u00e2nd progresiv c\u0103tre afazie, modific\u0103ri de comportament \u0219i de personalitate, dezorientare, agita\u021bie, halucina\u021bii, iar \u00een stadiile terminale, c\u0103tre pierderea complet\u0103 a autonomiei. \u00cen unele cazuri, pot ap\u0103rea convulsii, mioclonii, rigiditate muscular\u0103 \u0219i simptome asem\u0103n\u0103toare bolii Parkinson. Evolu\u021bia este de obicei lent\u0103, cu o durat\u0103 medie de 8-10 ani, de\u0219i sunt posibile varia\u021bii de la un an la peste dou\u0103 decenii.<\/p>\n Diagnosticul bolii Alzheimer se bazeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe criterii clinice \u0219i imagistice, sus\u021binute de analize de laborator. Investiga\u021biile de neuroimagistic\u0103 precum RMN sau CT eviden\u021biaz\u0103 atrofie cortical\u0103, \u00een timp ce PET-ul arat\u0103 hipometabolism cerebral difuz. Analiza lichidului cefalorahidian relev\u0103 sc\u0103derea nivelurilor de \u03b2-amiloid \u0219i cre\u0219terea proteinei tau.<\/p>\n Modific\u0103rile anatomopatologice caracteristice includ atrofia cerebral\u0103 difuz\u0103, \u00een special \u00een regiunile frontale, temporale \u0219i parietale, cu apari\u021bia hidrocefaliei externe \u0219i interne. Microscopic sunt eviden\u021biate trei leziuni caracteristice: pl\u0103cile senile formate din depozite de \u03b2-amiloid, degenerescen\u021ba neurofibrilar\u0103 marcat\u0103 de acumularea de proteine tau anormale \u0219i degenerescen\u021ba granulo-vacuolar\u0103 observat\u0103 \u00een citoplasma neuronilor, \u00een special \u00een hipocamp. Majoritatea cazurilor apar dup\u0103 v\u00e2rsta de 60\u201365 de ani, fiind \u00eencadrate \u00een subtipul 2, caracterizat \u00een principal printr-o etiologie sporadic\u0103, dar cu un procent semnificativ, aproximativ 25%, reprezent\u00e2nd forme familiale cu debut tardiv. Aceast\u0103 form\u0103 tardiv\u0103 este str\u00e2ns asociat\u0103 cu o serie de factori de risc, care includ v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103, obezitatea, \u0430\u0440\u0442\u0435\u0440\u0438\u0430\u043b\u044c\u043d\u0430\u044f \u0433\u0438\u043f\u0435\u0440\u0442\u0435\u043d\u0437\u0438\u044f<\/a>, dislipidemia<\/a>, rezisten\u021ba la insulin\u0103, inflama\u021bia cronic\u0103 dar \u0219i, \u00een special, polimorfismul genei APOE, \u00een special de alela \u03b54, considerat un factor de risc major. Gena APOE joac\u0103 un rol central \u00een transportul colesterolului \u0219i metabolismul neuronal. Purt\u0103torii homozigo\u021bi ai alelei e4 prezint\u0103 un risc crescut \u0219i un debut al bolii la o v\u00e2rst\u0103 mai mic\u0103 comparativ cu heterozigo\u021bii. Cu toate acestea, prezen\u021ba alelei e4 nu este nici necesar\u0103, nici suficient\u0103 pentru dezvoltarea bolii Alzheimer, iar utilizarea test\u0103rii genetice \u00een popula\u021bia asimptomatic\u0103 r\u0103m\u00e2ne limitat\u0103, av\u00e2nd un rol adjuvant \u00een diagnosticarea persoanelor simptomatice.<\/p>\n \u00cen contrast, formele cu debut precoce, grupate \u00een subtipurile 1, 3 \u0219i 4, survin \u00eenainte de v\u00e2rsta de 65 de ani, adesea \u00eentre 30 \u0219i 60 de ani, \u0219i sunt \u00een mare parte de natur\u0103 familial\u0103, cu transmitere autozomal dominant\u0103. Aceste forme reprezint\u0103 un procent redus din totalul cazurilor, dar se disting prin existen\u021ba unor variante clar definite \u00een genele APP, PSEN1 \u0219i PSEN2, care regleaz\u0103 metabolismul proteinei precursoare a amiloidului (APP) \u0219i producerea peptidei A\u03b2. Variantele respective conduc la cre\u0219terea nivelului peptidului neurotoxic A\u03b242, facilit\u00e2nd astfel agregarea \u0219i toxicitatea neuronal\u0103.<\/p>\n Din punct de vedere genetic, formele familiale precoce se \u00eempart \u00een trei subtipuri majore:<\/p>\n Subtipul 1<\/strong>, determinat de variante ale genei APP, localizat\u0103 pe cromozomul 21, care codific\u0103 proteina precursoare a \u03b2-amiloidului. Aceast\u0103 variant\u0103 familial\u0103 debuteaz\u0103, \u00een general, \u00eentre 40 \u0219i 50 de ani \u0219i reprezint\u0103 \u00eentre 10 \u0219i 15% din cazurile de boala Alzheimer cu debut precoce. Cea mai frecvent\u0103 variant\u0103 este p.Val717Ile. \u00cen mod particular, supra\u00eenc\u0103rcarea genetic\u0103 a genei APP explic\u0103 \u0219i inciden\u021ba crescut\u0103 a bolii Alzheimer la persoanele cu sindrom Down, care dezvolt\u0103 semne neuropatologice specifice dup\u0103 v\u00e2rsta de 40 de ani.<\/p>\n Subtipul 3<\/strong>, cea mai frecvent\u0103 form\u0103 familial\u0103 cu debut precoce, este asociat cu variante \u00een gena PSEN1, situat\u0103 pe cromozomul 14, \u0219i reprezint\u0103 de la 30% p\u00e2n\u0103 la 70% dintre aceste cazuri. Debutul poate ap\u0103rea \u00eenc\u0103 din decada a treia de via\u021b\u0103, iar evolu\u021bia clinic\u0103 este rapid\u0103, cu o durat\u0103 medie de 6\u20137 ani. Manifest\u0103rile includ convulsii, mioclonii, tulbur\u0103ri de vorbire \u0219i paraplegie spastic\u0103. Presenilina-1, produsul genei PSEN1, face parte din complexul \u03b3-secretaz\u0103, enzim\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru clivarea proteinei APP \u0219i generarea A\u03b242.<\/p>\n Subtipul 4<\/strong> este determinat de variante \u00een gena PSEN2, situat\u0103 pe cromozomul 1, fiind mult mai rar, reprezent\u00e2nd sub 5% dintre cazurile familiale. Debutul variaz\u0103 larg \u00eentre 40 \u0219i 80 de ani, iar durata medie a bolii este de aproximativ 11 ani. PSEN2 codific\u0103 o protein\u0103 similar\u0103 cu presenilina-1, implicat\u0103 de asemenea \u00een procesul de formare al peptidului A\u03b2, dar cu o expresie tisular\u0103 diferit\u0103.<\/p>\n Condi\u021bii de recoltare<\/strong><\/p>\n nu este necesar\u0103.<\/p>\n Specimen recoltat <\/strong>\u2013 s\u00e2nge venos.<\/p>\n Recipient de recoltare<\/strong> \u2013 vacutainer ce con\u021bine EDTA ca anticoagulant.<\/p>\n Cauze de respingere a probei <\/strong>\u2013 folosirea heparinei ca anticoagulant; probe coagulate sau hemolizate; probe refrigerate sau congelate.<\/p>\n Stabilitate prob\u0103<\/strong> \u2013 7 zile la 2-8\u00baC.<\/p>\n Metoda<\/strong> \u2013 NGS. Este evaluat un panel de gene asociate bolii Alzheimer pentru identificarea variantelor nucleotidice, variantelor indel mai mici de 21 perechi de baze \u0219i varia\u021bii ale num\u0103rului de copii (CNV) cu dimensiunea minima de 1 exon.<\/p>\n Testarea va fi efectuata numai dup\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul informat al pacien\u021bilor.<\/p>\n Principiul metodei<\/strong><\/p>\n ADN-ul este izolat \u0219i se efectueaz\u0103 secven\u021bierea tuturor exonilor codificatori \u0219i a regiunilor intronice conservate. Sunt identificate modific\u0103rile unei singure perechi de baze, micile dele\u021bii sau duplica\u021bii \u0219i varia\u021biile num\u0103rului de copii (CNV). \u00cen urma evalu\u0103rii \u0219i clasific\u0103rii, vor fi raportate exclusiv variantele cu semnifica\u021bie clinic\u0103 patogen\u0103, poten\u021bial patogen\u0103 sau incert\u0103, respectiv clasele 5 (P \u2013 Pathogenic), 4 (LP \u2013 Likely Pathogenic) sau 3 (VUS \u2013 Variant of Uncertain \/ Unknown Significance).<\/p>\n Limit\u0103ri \u0219i interferen\u021be<\/strong><\/p>\n Testul permite analiza exclusiva a genelor incluse in panel.<\/p>\n Metoda nu permite identificarea variantelor structurale (transloca\u021bii, inversii) la nivelul genelor din panel.<\/p>\n Tehnologia utilizata nu permite detec\u021bia variantelor indel cu dimensiuni cuprinse intre 21 perechi de baze si 1 exon.<\/p>\n 1. KOWALSKA A. Genetic basis of neurodegeneration in familial Alzheimer\u2019s disease. In Pol. J. Pharmacol, 2004, 56, 171\u2013178. Informa\u021bii generale: Testare genetic\u0103 Alzheimer (genele APOE, PSEN1, PSEN2, APP) Context clinic Gene analizate: APOE, PSEN1, PSEN2, APP. Boala Alzheimer (BA) este cea mai frecvent\u0103 cauz\u0103 de demen\u021b\u0103 la v\u00e2rstnici, reprezent\u00e2nd o afec\u021biune neurologic\u0103 degenerativ\u0103 progresiv\u0103, caracterizat\u0103 prin pierderea func\u021biei cognitive, tulbur\u0103ri de comportament \u0219i atrofie cerebral\u0103 difuz\u0103. \u00cen mod tipic, debutul are loc dup\u0103 … Continued<\/a><\/p>","protected":false},"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"product_brand":[],"product_cat":[969],"product_tag":[],"class_list":{"0":"post-78931","1":"product","2":"type-product","3":"status-publish","5":"product_cat-teste-de-genetica-umana","7":"first","8":"instock","9":"shipping-taxable","10":"purchasable","11":"product-type-simple"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/product\/78931","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/product"}],"about":[{"href":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/product"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=78931"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=78931"}],"wp:term":[{"taxonomy":"product_brand","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/product_brand?post=78931"},{"taxonomy":"product_cat","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/product_cat?post=78931"},{"taxonomy":"product_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.synevo.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/product_tag?post=78931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nGene analizate: APOE, PSEN1, PSEN2, APP.<\/p>\n
\nBoala Alzheimer se manifest\u0103 predominant prin dou\u0103 forme clinice distincte, diferen\u021biate \u00een func\u021bie de v\u00e2rsta de debut \u0219i mecanismele genetice implicate.<\/p>\nRecomand\u0103ri de testare<\/h3>\n
\n
Preg\u0103tire pacient<\/h3>\n
\nClasificarea variantelor se realizeaz\u0103 \u00een conformitate cu ghidurile ACMG\/ACGS actuale.<\/p>\nInterpretarea rezultatelor<\/h3>\n
\n
Referin\u021be<\/h3>\n
\n2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
\n3.Thomas D Bird, MD. Alzheimer Disease Overview. Gene Reviews, 2007. www.ncbi.nlm.nih.gov<\/a>. Reference Type: Internet Communication.
\n4. Thomas D Bird, MD. Early Onset Familial Alzheimer Disease Overview, Gene Reviews, 2007. ww.ncbi.nlm.nih.gov. Reference Type: Internet Communication<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"